WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee

WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee
WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee
WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee
WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee
WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee
WaterAid Timor-Leste realiza workshop Seguransa Ai-han no seguransa bee

Dili, 23/01/2025, Ekipa WaterAid Timor-Leste (WATL) hamutuk ho Technical Lead Seguransa Bee no Klima hala’o workshop seguransa ai-han iha salaun Cruz Vermelha.

Objetivu husi workshop refere atu hasa’e WaterAid no parte interesada sira-nia kompreensaun ba ligasaun entre seguransa ai-han no seguransa bee, no identifika área kolaborasaun entre parte interesada sira iha área seguransa ai-han no bee.

Iha abertura, Diretór País WATL hateten soru-mutu ida neé atu bele explora sinergia entre seguransa ai-han no seguransa bee, tanba uainhira koalia kona-ba bee sempre liga ba asuntu mudansa klimátika, ai-han, nomós igualdade jéneru, defisiensia, inkluzaun sosiál. Nia aumenta, termu global ne’ebé ema agora uza maka “bee, klima, no ai-han”.

Haktuir Senior Tékniku Profisional MAFP Sr. Gil Rangel, Ministériu Agrikultura iha nia polítika seguransa ai-han tuir planu estratéjiku dezenvolvimentu nasionál. Ministériu ne’e iha servisu atu hasaé produsaun agrikultura no jestaun rekursus laterais, maibé, iha rekursu bee natoon maka foin bele hasa’e produsaun sira, no 70% bee uza ba atividade agricultura, só bee iha maka ita bele ajinti ita-nia metas asegura seguransa ai-han no bee maka fonte hodi promove moris.

Sr.Francisco, Diretór Jeral Ambiente hateten iha nia intervensaun soru-mutu ida ne’e importante tebes tanba bee maka sentru ba moris no pontu tolu esensiál liu maka bee, ai-han, no mudansa klimátika. Tanba ne’e husu ba parseiru sira hotu ne’ebé partispa bele fo ideia no kolabora hamutuk hodi asegura seguransa ai-han.

Iha aprezentasaun husi Jestór Porgrama Tékniku WATL, Sr.Tome Guterres ne’ebé foka ba projetu SIDA implementa husi WaterAid atu suporta komunidade rural bele reziliente ba mudansa klimátika liu husi jestaun rekursu bee ho aprosimasaun solusaun bazei aba natureza. Nia esplika, faze dahuluk husi projetu ida ne’e responde ba asuntu bee, oinsá atu haree intervensaun liga ba alterasaun klimátika ne’ebé mak sai pontus importante tanba husi bailoron naruk ne’ebé mak komunidade sira hasoru fó impaktu ba debit bee menus. Atu garantia bee matan, WATL halo atividade protesaun ba kaptasaun no konservasaun bee no rai hamutuk ho parseiru implementador no komunidade nudár autor prinsipál.

Sesaun ligasaun entre seguransa bee no ai-han, Technical Lead Seguransa Bee no Klima Sra. Tara Bartnik aprezenta rekursu bee esensiál ba produsaun ai-han no ba diversidade nutrisaun, no hahalok seguru ba bee, saneamentu, no ijiene prevene moras no infesaun ne’ebé impede absorsaun nutrisaun. Nia aumenta, rekursu bee (kualidade no kuantidade), servisu bee (teknolojia no modelu jestaun), jestaun di’ak risku sira maka komponente ba seguransa bee. Tipu to’os fó impaktu ba bee, infraestrutura irigasaun sira bele lori bee besik liu ba komunidade utiliza ba necessidade uma laran no atividade agrikultura, ikus liu – integrasaun planu adaptasaun ba risku klimatika no jestaun reskursu bee bele asegura fornesimentu bee ba uzus oi-oin.

Soru-mutu ida ne’e hetan partisipasaun ativu husi parseiru NGO, Agensia Internasional, no parte Governu iha diskusaun sira hotu. Rezultadu husi atividade ida ne’e partisipante sira bele hatene servisu asegura seguransa ai-han nia ligasaun ho seguransa bee, no fahe ona pratika di’ak sira husi servisu seguransa ai-han no bee.

Partisipa iha soru-mutu ida ne’e participante total 35 (mane 11 no feto 24) husi MAFP, Ambiente & CGA, MTA-DNAC, UNDP, FUNDEF, FLBF, YAHARA, MAPPE, ETADEP, FHTL, AHCAE, SANTALUM, RAEBIA-TL, PERMATIL, no A,HAK.